O ultimă speranță versuri

Versuri Alan & Kepa – O ultimă speranță lyrics

[Strofa 1: Alan]
Iau la pas asfaltul, p-un drum cu sens unic
Nu ştiu cum de-am nimerit, în mijlocul furtunii
2 blocuri mai departe: copii îngheaţă, stau în scară
Peste ani, scara goală, c-au plecat la munc-afară
Acum pun ban pe ban, legal, să se rupă
Părinţii n-au timp de ei, că tot timpul stau la muncă
Nu ştiu ce să cred, mă-ntreb dacă-i drept aşa, oare
Că văd, pe strada mea încă plouă, iar peste drum, se stă la soare
Timpul trece, nu mai sunt puştani
Aceleaşi feţe, alţi oameni pun valoare doar pe bani
Fără jocuri în curtea şcolii, că s-au mutat pe net
Noi făceam chetă, pentru un pahar Brifcor sau TEC
Mereu motivaţi, doar de ideea de schimbare
Am mers singur mai departe, fără roţi ajutatoare
Aşa a fost tot timpul, lumea se schimbă, nu-i pe ducă
Ştiu c-am o şansă mică, dar o privesc prin lupă

[Refren: Kepa]
Chiar dacă pe strada ta plouă iar
O ultimă speranţă măcar
Se lasă, se lasă de tot, dar nu înţelegi
Stai pe treaba ta, orice drum alegi
Chiar dacă pe strada ta plouă iar
O ultimă speranţă măcar
Se lasă, se lasă de tot, dar nu înţelegi
Stai pe treaba ta, orice drum alegi

[Strofa 2: Kepa]
A dispărut creta de pe asfalt, asta doare
Prea multă linişte, străzile sunt goale
Copilăria moare asfixiată, de-ăştia mici
Se calcă în picioare, în casă chiar sunt trişti
Noi eram altfel, nu mai e ca altădată
Băteam în brigadă mingea de 35, pe stradă
Părerea mea: de mici, am dus o viaţă în clinci
Educaţi de nota 10, îmbrăcaţi de nota 5
Sunt crizat, îmi vine să-njur de toţi morţii
Nu vă mai lăsaţi copiii-n voia sorţii
Sunt prezentul, viitorul de mâine, cică
N-am cum să mă las minţit, mie, sincer, chiar mi-e frică
Nu vezi, băgăm doar supă, cărăm prea multe in cârcă
Statul ne dă prea mult de furcă, n-avem locuri de muncă
Străinii ne confundă, ne pun prea des pe fugă
Tre’ să ne trezim, asta-i ultima mea rugă

[Refren: Kepa]
Chiar dacă pe strada ta plouă iar
O ultimă speranţă măcar
Se lasă, se lasă de tot, dar nu înţelegi
Stai pe treaba ta, orice drum alegi
Chiar dacă pe strada ta plouă iar
O ultimă speranţă măcar
Se lasă, se lasă de tot, dar nu înţelegi
Stai pe treaba ta, orice drum alegi

[Strofa 3: DOC]
Balta Albă, Voluntarilor, între Ambrozie şi Ramnic
Priveam jocul marilor, ofticându-mă că sunt mic
Şi cei mari au plecat, ne-au cedat nouă locul
Într-o rezervaţie de-asfalt, cu vegetaţie de blocuri
Destul pentru noi, mici animale instictuale
Care n-aveau stare de când se trezeau, până nu cădeau din picioare
Ca papucul ăsta, că-i c-un numar mai mare
Scoteam radioul pe geam, la modul: Care sună mai tare?
Erau ani, de când plecasem din cartier, cu pas întins
Bucăţi din suflet s-au desprins, când Andrei s-a stins
Că mi-a fost ca un frate… Doamne, cum se poate?
Că-l ştiam atât de plin de viaţă, nu era loc de moarte
Azi bat aceleaşi străzi, dar c-un număr mai mare la picior
Şi-mi recunosc vechi tovarăşi, prin ochii copiilor lor
E ciclul vieţii: Unii se nasc, când alţii mor
Viaţa mea-n strofe: Unele amuză, altele dor

[Refren: Kepa]
Chiar dacă pe strada ta plouă iar
O ultimă speranţă măcar
Se lasă, se lasă de tot, dar nu înţelegi
Stai pe treaba ta, orice drum alegi
Chiar dacă pe strada ta plouă iar
O ultimă speranţă măcar
Se lasă, se lasă de tot, dar nu înţelegi
Stai pe treaba ta, orice drum alegi